Legatura minte-corp-spirit în Kinetoterapie.

atingerea

Când atingem pe cineva în timpul ședinței de kinetoterapie facem mai mult decât aplicarea unui contact fizic sau mecanic. Folosim de multe ori atingerea în scopul evaluării, tratării, recuperării și atunci când o facem, fie că suntem conștienți sau nu, are un conținut psihologic semnificativ.

Orice kinetoterapeut care acționează sau care încearcă să acționeze la un nivel pur biomecanic poate obține rezultate bune doar în cazurile în care o problema este aproape exclusiv o disfuncție mecanică sau un traumatism. Totuși, atunci când legătura corp-minte este neglijată, posibilitățile multidimensionale care există devin unidimensionale.

Ce se întâmplă de fapt atunci când kinetoterapeuții își ating pacienții?

Dacă cerem oamenilor să răspundă la întrebarea „ce mobilizăm: corpul sau persoana?”, cei mai mulți vor raspunde „corpul”, deoarece pare evident acest lucru. A spune că kinetoterapeuții mobilizează persoana, presupune într-un oarecare fel, modificarea proceselor psihologice ale pacienților și care ar putea părea nerezonabile, chiar lipsit de etică.

Pe de altă parte, pot fi persoanele separate de corpurile lor?
Întreabă-te, ești separat/ă de corpul tău? Tu ești cel/cea care merge, aleargă sau este corpul tău? Tu te-ai tăiat  sau corpul tău s-a tăiat? Destul de ambiguu. Și totuși, da, tu te-ai taiat și brațul tău a fost cel rănit. Da, tu alergi și se poate spune cu siguranță că picioarele tale fac majoritatea acestui lucru.

atingerea4

Ce vrea să releve această analiză superficială este faptul că, în general, spunem că noi înșine – ca persoane – ne confruntăm cu aceste lucruri, dar când vrem să ne descriem vorbim de părți ale corpului. Când facem acest lucru părțile corpului par să devină proprietatea noastră.

În mod similar, în cazul în care vom acționa manual la nivelul coloanei vertebrale a unui pacient, acesta poate percepe ca el însuși fiind cel masat sau manipulat dar și coloana vertebrală, de asemenea.

atingerea2

Acest articol dorește să dezvolte acordarea unei atenții mai mari pacientului ca persoană. Dacă și pacientul ca persoană va fi tratat, atunci și rezultatele terapiei fizice asupra corpului acestuia vor fi mai eficiente. Pacientul trebuie să aibă toate „portițele” deschise pentru a recepţiona într-un mod benefic terapia iar pentru aceasta trebuie să aibe încredere și să se lase în mâna noastră; iar ca să se lase în mâna noastră trebuie să aibe încredere în noi … și pentru aceasta trebuie să se simtă pe „mâini bune”.

Advertisements
This entry was posted in all posts, in romana. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s